Logo Parteneri Fonduri Europene
Home Despre Proiect Beneficiar Parteneri
Stadiul proiectului Evenimente Contact

Mormântul pictat


Mormântul pictat de la Tomis, de tip hypogeu, a fost descoperit în anul 1988, în timpul unor lucrări edilitare. Ceea ce oferă acestui lăcaș o valoare deosebită este realizarea artistică a interiorului. O amplă suită de realizări antropomorfe, zoomorfe și fitomorfe a fost pictată în tehnica al seco. În interiorul cavoului, aflat sub nivelul actual al solului, au fost depuse în sicrie de lemn corpurile a patru defuncți, la care se adaugă un schelet depus în stânga intrării și altul, de copil, depus într-o amforă spartă. Doar unul dintre defuncți a fost înmomântat cu obiecte personale, și anume: un philacterium, mai multe mărgele, două brățări de bronz și un unguentarium.
Pictura murală din interior are influențe atât păgâne, cât și creștine. Pe latura de nord a cavoului este pictată scena centrală, a banchetului funerar: șapte personaje masculine, două dintre ele ținând în mâini vase rituale. Scena ospățului funerar prezentată în cavou, ce face aluzie la euharistie, la așa-zisa fractio panis - șase coșulețe ce puteau conține pâine și un platou probabil pentru pește - este prezentă și în catacombele cu caracter creștin de la Roma. Pictura întregului cavou cu motive florale, arbori, animale, păsări, poate fi interpretată ca o evocare a paradisului. De aceeași simbolistică poate fi legată și imaginea celor patru porumbei și cea cu potârnichile care beau apă dintr-o cupă. Scena cu păunii afrontați care ciugulesc fructe dintr-un coș nu este străină de simbolistica paleocreștină, aceste păsări fiind simbolul învierii și al imortalității omului. Austeritatea inventarului funerar este, de asemenea, un motiv pentru a-i considera pe cei înmormântați aici, paleocreștini.
Mormântul este datat în secolul al IV-lea, fiind o imagine remarcabilă a prosperității economice și a rafinamentului artistic și spiritual la care s-a ridicat populația Scythiei Minor.

Bibliografie: Alix Barbet, Mihai Bucovala, L'hypogee paleochretien des orants a Constanta.